Visul imposibil al unei zile de toamnă: fluidizarea traficului
7 octombrie 2026
Noile semafoare din giratoriile Sibiului au funcționat aproximativ două ore. Povestea lor începe însă mai devreme, cu întrebări despre date la care orașul nu a avut răspuns.
Marți, 6 octombrie, la ora 10.00, Primăria Municipiului Sibiu a început operaționalizarea semafoarelor din giratoriile centrale, ultima piesă a noului sistem de semaforizare adaptivă. După aproximativ două ore, semafoarele au fost oprite. Primăria a vorbit despre un cablu avariat pe bulevardul Vasile Milea. Poliția, pe de altă parte, a transmis că a constatat „aglomerări mai mari comparativ cu situația anterioară” și că, până la găsirea unei soluții, intersecțiile testate rămân fără semafoare.
Un sistem nu trebuie judecat însă după două ore de funcționare. Aglomerația din Sibiu este o problemă reală și sistemică, problemă care chiar are nevoie de o rezolvare.

sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Politici publice fără fundament
În 2022 am solicitat Primăriei Municipiului Sibiu, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, date despre volumele de trafic măsurate pe parcursul unui an în diferite puncte ale orașului. În acest fel, voiam să verificăm o observație la îndemâna oricui: în zilele cu școală, traficul este vizibil mai aglomerat decât în zilele fără școală.
Răspunsul a venit după câteva zile. Astfel de date nu erau colectate de nicio structură de la nivel local, singurele date disponibile la acel moment rămâneau cele din studiul de trafic realizat în 2021 pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. O fotografie de moment, nu o monitorizare continuă.
Premisa de la care a pornit soliciatare de acces la astfel de date fiind că politicile de mobilitate se sprijină pe măsurători și date colectate constant. Realitatea nu era însă așa. De aici a început munca Urbna Bike Revolution de a colecta și de a pune cap la cap date din surse diferite, pentru ca deciziile despre oraș să poată fi fundamentate pe cifre.
Ce știam deja despre traficul de dimineață?
Primăria Municipiului Sibiu justifică proiectul de semaforizare cu agrumente legate de mobilitatea școlară. Perioada de testare a luat în calcul zile cu școală și intervale între 07.00 și 09.00, obsevându-se că prin Piața Unirii și prin intersecția bulevardului Vasile Milea cu Calea Dumbrăvii trec aproximativ 3.000 de mașini, în acet interval aglomerat. Operaționalizarea semafoarelor din giratorii a fost amânată constant tocmai pentru a aștepta datele din prima săptămână de școală. Legătura dintre programul școlilor și blocajele de dimineață a devenit ancora administrației.
Cu patru ani înainte, în 31 august 2022, cu puțin înainte de începerea anului școlar, am publicat o analiză legată de numărul de mașini înregistrate la Direcția Fiscală Locală Sibiu între 2014 și 2021. În această perioadă, numărul mașinilor a crescut cu aproximativ 12.000, adică o medie de circa 1.700 de mașini pe an. La ele se adaugă mașinile care circulă zilnic prin oraș, dar sunt înregistrate în alte localități, cifră care nu se cunoaște momentan.

Din 2023 cercetăm, din doi în doi ani, cum ajung elevii din Sibiu la școală. Peste jumătate sunt duși cu mașina: 52,9% în 2023 și 53,8% în 2025. La ciclul primar, ponderea este de aproximativ 70%. Pe baza acestor date am estimat că cel puțin 10.000 de mașini transportă zilnic elevi spre școală și spre activitățile de după ore, contribuind direct la aglomerația din orele de vârf. Am scris pe larg despre fenomen într-un articolul despre părinții-taximetriști.

În 2025, am documentat fotografic și prezența, în proximitatea școlilor, a mașinilor care pot fi conduse de adolescenți de la 16 ani.

De la prioritate pentru autobuze la fluidizarea traficului
Proiectul aprobat spre finanțare prin PNRR în 2022 avea un punct de plecare clar: un sistem de prioritizare a transportului public în 15 intersecții semaforizate, de pe cele mai aglomerate artere. Cu ajutorul unor echipamente digitale și al unui software specializat, autobuzele care se apropie de intersecție primesc mai repede culoarea verde, iar orarele pot fi respectate mai riguros. Sistemele de acest tip poartă numele de sisteme de transport inteligente (ITS - Intelligent Transport Systems).

Sursa foto: Sibiu City App
Contractul de execuție, semnat în februarie 2025, a păstrat prioritizarea autobuzelor ca obiectiv central al centrului de comandă, dar a adus în prim-plan semaforizarea adaptivă a 17 intersecții și treceri de pietoni de pe axa bulevardul Vasile Milea – Șoseaua Alba Iulia. În comunicarea din 2026, accentul a ajuns pe fluidizarea traficului auto: reducerea timpilor de așteptare și o circulație mai fluentă.
Diferența contează. Prioritizarea la semafor ajută puțin un autobuz care stă în aceeași coloană cu mașinile, deoarece fără benzi dedicate pe tronsoanele aglomerate autobuzul ajunge târziu la semaforul care ar trebui să-l favorizeze. În prima zi de funcționare, autobuzele articulate oprite la semaforul de la ieșirea din giratoriu au blocat intersecția, potrivit relatărilor din presa locală.
Drumul pe care l-au făcut alte orașe
Alte orașe europene au trecut prin aceeași încercare. Amsterdam, Londra sau Paris au căutat întâi să facă loc pentru mai multe mașini și au schimbat direcția când aglomerația a revenit. Exemplele lor privesc mai ales extinderea drumurilor sau zonele de tranzit, nu semafoarele inteligente, dar concluzia este aceeași, într-un oraș în care numărul mașinilor crește în fiecare an, câștigul adus de fluidizare se consumă repede. Pe de altă parte, Gent, Pontevedra sau Ljubljana a scos traficul de tranzit din zona centrală.

Politica europeană a urmat același drum. Pachetul de mobilitate urbană din 2013 trata subiectul mai ales prin prisma congestiei și a eficienței, cu planificarea durabilă ca recomandare. Noul cadru european pentru mobilitatea urbană, din decembrie 2021, pune în centru politicii transportul public, mersul pe jos și bicicleta.
Ce rămâne bun din proiect?
Proiectul lasă orașului ceva ce nu a avut până acum. Din informațiile publice reies patru rezultate care merită urmărite:
• monitorizarea în timp real a traficului: 144 de senzori numără mașinile din 10 august;
• un centru de comandă și control al traficului;
• ideea prioritizării autobuzelor în intersecții, prevăzută în proiect, dar nedemonstrată public până acum;
• 20 de afișaje digitale în stațiile de transport public de pe traseu.
Datele colectate în periada de testare au arătat deja că, pe cei aproximativ 300 de metri dintre giratoriul de la Calea Dumbrăvii și cel din Piața Unirii, trec la orele de vârf peste 1.400 de mașini pe oră. Este genul de informație pe care visam să o primim încă din 2022.
De ce avem nevoie de date?
Datele funcționează ca un sistem de navigație: arată traseul în funcție de destinația aleasă, semnalează când ne-am abătut și spun dacă distanța până la țintă scade sau crește. Un oraș care măsoară constant poate corecta din mers o măsură care nu dă rezultate sau accelera când o măsură dă rezultate.
Datele stau și la baza politicilor de comunicare. O administrație care arată, cu cifre, că orașul nu mai are loc pentru ritmul alert în care crește numărul mașinilor și că infrastructura nu mai poate fi extinsă are șanse mai mari ca o parte dintre cetățeni să accepte redistribuirea spațiului public în favoarea autobuzului, a bicicletei și a mersului pe jos.
În concluzie, fluidizarea traficului într-un oraș în care numărul mașinilor crește în fiecare an rămâne un vis greu de atins, iar datele, paradoxal, pot arăta acest lucru.
Abonează-te la noutăți
Află primul noutățile, direct pe email.
Prin abonare ești de acord cu Politica de confidențialitate . Te poți dezabona oricând.